DRAGA MEA GRADINA, CU DE TOATE PLINA…

Cam asa imi vine sa-i cant gradinei mele cand intru in ea. Si cand zic ca-i plina, nu glumesc. Rare sunt locurile in care se poate vedea pamantul. Aproape toate plantele spontane cresc in gradina mea, in buna tovarasie cu legume, pomi, si… ce mai e. Cateodata sunt prea multe buruieni si le mai smulg pe ici pe colo, dar sunt asa de incapatanate ca nici gand sa se dea la o parte. Asa ca m-am dat batuta si am lasat si eu sa vad ce o sa fie pan’ la urma.

Locul insa e atat de special pentru mine. Nu stiu de ce dar nu ma simt nici unde mai bine ca in gradina mea. De cand locuiesc aici, dorinta de a pleca de acasa, de a ma plimba, s-a diminuat tot mai mult. Am aici tot ce-mi trebuie. Fac sport, muncind pamantul (in limita puterilor mele), alergand dintr-o parte in alta pentru a-mi aduna ingredientele pentru o gustarica; ma relaxez, cand ud gradina sau cand ma plimb curiooasa pe carari sa vad ce a mai iesit, ce s-a mai copt ; ascult muzica, muzica pasarilor, a greierilor(chiar acum imi canta la geam), a fosnetului plantelor; Admir apusul soarelui( as vrea si al rasaritului, dar din pacate rare sunt diminetile cand ma trezesc inaintea lui) impreuna cu  impresionabila paleta de culori a norilor; fac aromaterapie, adulmecand atatea si atatea mirosuri de la atatea si atatea plante! Ador gradina mea! Din punctul de vedere al unui gradinar priceput  este de fapt un dezastru, dar mie tocmai de asta imi place, si luata pe bucatele(asa cum voi face eu acum) arata chiar frumos. Va invit deci la o plimbare prin gradina mea, si pentru ca imi place sa seman si sa plantez orice se poate, o sa incep cu mandria gradinii mele,plantele exotice:

  Lamaiul, carat tocmai din indepartata Turcie,

Mandarinul, adus tot de acolo.  A fost insa cam incercat de iarna trecuta caci a locuit afara, asa ca a luat-o de la inceput cu cresterea. Ar fi super sa se adapteze.

Palmierul, care a avut aceiasi soarta. Adica vreau musai sa-i invat si cu iernile de la noiAnii trecuti a stat in casa la caldurica). Pot sa zic ca niciodata nu a fost mai verde ca acum, deci s-ar putea sa-i placa zapda pan’ la urma,

Smochinul, care e plantat anul asta si are deja fructe!

Alunul (pentru mine este exotic caci in zona noastra nu creste spontan) despre care auzisem dupa ce l-am plantat, ca nu fertilizeaza decat in prezenta unui alun salbatic dar anul acesta era sa lesin de bucurie cand mi-au “sarit” in ochi primele alune.

Maslinul, si el greu incercat dupa iarna trecuta, dar a dat saracu’…,

Rodie, care a suportat mai bine gerul,

Migdalul, cam lenes; din pacate (pentru burtica mea) are doar doua migdale,

Bumbac, mai are pana se coace si iese bucatica de vata

Hrisca, care incepe sa se coaca(nu stiu cum o sa o decortic insa, e destul de tare coaja),

Naut. In acele pastai incap fix doua boabe,

Soia verde, sau fasole adzuki, nici eu nu stiu sigur

Soia galbena, sunt sigura de data asta,

Kiwi, care si el a trecut eroic peste iarna dar despre care am auzit ca trebuie sa-i iau pereche, altfel…nimic nu face(dar in gradina asta minunata a mea, nu m-as mira sa-i placa si singur),Si aici putin galben, de la adorabilele mele craite,

Incercati si voi sa o plantati, e atat de putin pretentioasa, floarea e fara miros, doar frunzele miros puternic cand le atingi, dar e foarte rezistenta si e foarte buna prietena cu rosiile si capsunii (sunt geloasa deja),

Si inca putin galben de la dragutele de galbenele, si ele utile si in gradina de legume, semanate printre ceapa, o impiedica pe aceasta din urma sa se strice,

Si mai mult galben de la “soarele din gradina”,

Ce culori minunate ies din pamant! Condurasul doamnei,

Trandafirul,Si ce miros iese din pamant! Salvia. Este incredibil cat de puternic poate sa miroasa aceasta planta. O singura floricica miroase cat 100 de trandafiri( poate exagerez putin),

Superba nalba de gradina,

Pana si ardeiul imi incanta privirea in fiecare dimineata,

Uitam de catina, pe care am tinut neaparat sa o am, cu toate ca era cam tarziu pentru plantare, vanzatoarea nici nu mai vroia sa mi-o trimita (era din alt judet). Dar am zis eu ca gradina mea e minunata! Iata ca s-a prins,Dovleceii patison si frumoasa lor forma,

si o familie rosie de rosii,

Uitati aici cum arata un pom care nu a fost stropit sau “corectat” prin taiere,

Si uitati cum arata unul stropit “la timp’ si “corectat”(in gradina vecinului, si zic asta pentru ca vreau sa arat cum isi poarta natura singura de grija),Are saracu’ gutui doar un fruct, dar e ‘liber”, Si asta are tot o gutuie, dar nici macar nu mai seamana  a copac(tot al vecinului),

Aici un pom care si revenit singurel dupa o boala si a mai facut si doua piersici, pe cand

el tot dupa boala,a facut 2-3 piersici dar e total lipsit de forma (si el cu “vaccinarile” la zi insa),

Si in incheiere, iata cate plante pot trai pe un metru patrat:

Un fir de rosie, unul de castravete, o floarea soarelui, un pom (platan oriental, din cartea “Plante si miresme biblice” de Ovidiu Bujor am afltat, caci fusese un mare mister natura copacului), nalbe, craite, o iedera, o zorea, telina, brusture, ochiul boului (o floare) si inca alte flori ce nu le stiu numele, si nu erau inflorite atunci cand am facut poza. Dar ideea este ca pe o bucatica de loc isi au buna prietenie atatea plante, iar noi ,pana si in familie stam in camere separate.

Aici iata cum adopta catelusa, proaspata mamica, un pisicel aruncat de o vecina la noi in curte. Din pacate pisicelul a murit caci isi pierduse instinctul de a suge.

Cat de frumosi sunt!

Sper ca ati inteles ideea acestei postari. Am ajuns sa iubesc natura foarte mult, asa cum o faceam cand eram copil, si o iubesc asa cum este ea, salbatica , nederanjata . Noi nu putem decat sa o iubim, sa o lasam sa ne ajute si daca se cere, doar sa o ajutam si noi  nu sa o “corectam”.

Sper ca v-a placut “la mine”. Va mai astept!

Alege verde!..Angy